Suedia este socotită cea mai eco ţară din lume, dar, cu toate acestea, eforturile sale de a proteja mediul rămân, în continuare, ambiţioase. Încă de mici, suedezii sunt educaţi să protejeze mediul înconjurător, iar Suedia, prima ţară din UE la consumul de energie din surse regenerabile, este, totodată, şi lider european în privinţa consumului de produse organice.
În Suedia, pentru fiecare copac tăiat un altul este plantat, gunoiul reprezintă o sursă eficientă de energie, iar bicicletele sunt folosite chiar şi iarna. Toate aceste lucruri le-am aflat de la Excelenţa Sa Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei la Bucureşti, care a avut amabilitatea să acorde un interviu, în exclusivitate, publicaţiei Green Report.
Cum reuşesc suedezii să rămână un exemplu în domeniul protecţiei mediului?
Încă din copilărie, suedezii sunt educați în spiritul protejării mediului înconjurător – la grădiniță, în școala primară și în școala generală. Acumularea acestor valori, de la o vârstă fragedă, este unul dintre motivele pentru care suedezii sunt atât de dedicați protejării mediului înconjurător și dezvoltării durabile.
Cel puţin o jumătate din teritoriul Suediei este acoperit cu păduri. Care sunt politicile de conservare şi de exploatare a fondului forestier suedez?
Ideea principală este aceea că pădurile noastre trebuie administrate în mod durabil. De mai bine de 100 de ani, Suedia are implementată o legislație strictă care prevede că pentru fiecare copac tăiat un altul este plantat. Cea mai mare parte a pădurilor din Suedia a fost replantată. Sunt destul de puține zone cu păduri virgine, care să nu fi fost supuse unui proces de administrare forestieră. Managementul durabil al pădurilor a adus mult beneficiu economiei suedeze.
Suedia rămâne şi un exemplu de dezvoltare economică durabilă. Ce măsuri luaţi pentru reducerea emisiilor de CO2? Ce sfaturi aveţi, în acest sens, pentru România?
Măsurile luate de Suedia pentru reducerea emisiilor de CO2 includ utilizarea produselor rezultate din prelucrarea deșeurilor și folosirea resturilor menajere pentru încălzire și au avut un impact economic și de mediu pozitiv asupra țării noastre. Tehnologia este bine-cunoscută și ușor de implementat în România, mai ales că România are deja o tradiție în termoficare.
Energia ”verde” are nevoie de tehnologii ”curate”. Ce nivel au atins cercetările desfăşurate, în acest sens, în Suedia, şi care este valoarea fondurilor alocate?
Ambiția guvernului suedez este de a face din Suedia un model în ecologie. Suedia rămâne una dintre puținele țări care cheltuie mai mult de 3% din PIB pe cercetare și dezvoltare, depășind deja ținta de 3% propusă de Europa 2020. Suntem lideri și în ceea ce privește consumul total de energie. În 2012, 51% din energia consumată în Suedia provenea din surse regenerabile, fiind de departe cel mai mare nivel din UE și mult peste ținta de 20% din Europa 2020.
Ambasada Suediei la Bucureşti şi Business Sweden, in parteneriat cu Asociaţia Green Revolution, organizează în perioada 13-15 iunie, în Parcul Herăstrău, Suedia Creativă. Ce presupune acest eveniment, în ce scop va fi organizat şi ce vor afla românii, de la suedezi, în privinţa inovaţiei, a sustenabilităţii ori a protecţiei mediului?
Suedia Creativă este un concept creat de Ambasada Suediei împreună cu Business Sweden. Fiind o societate deschisă și având un grad mare de libertate individuală, Suedia este un mediu foarte bun pentru dezvoltarea unui mod de gândire modern care încurajează găsirea de soluții inovatoare pentru problemele sociale și de mediu. De exemplu, Suedia este prima țară din UE în ceea ce privește consumul de energie din surse regenerabile și suntem lideri în Europa în ceea ce privește consumul de produse organice. Politicile de mediu reprezintă o prioritate a Guvernului Suediei și, de-a lungul timpului, au fost luate măsuri pentru a reduce impactul asupra mediului. Suedia are astăzi una dintre cele mai mici niveluri de emisii de gaze cu efect de seră per capita din UE. În ceea ce privește inovația, puțini sunt cei care știu că stimulatorul cardiac, Tetra Pak sau electrocardiograful sunt invenții suedeze. Dintre exemplele contemporane pot să numesc Skype și Spotify. Evenimentul este creat în jurul a trei teme care sunt centrale societății suedeze: inovație, cultură, mediu. Mai multe companii suedeze, prezente în România, vor participa de-a lungul celor trei zile pentru a se prezenta și a organiza activități precum cursuri de prim ajutor sau ateliere de reciclare. Cei care vor veni la Suedia Creativă se vor bucura de clase de sport cu cei de la WorldClass, muzica cu DJ și o seară ABBA. Mai mult decât atât, bine-cunoscutul cântăreț suedez Kim Cesarion va concerta în cadrul evenimentului.
Suedia se numără printre ţările care reciclează mai mult decât consumă, iar suedezii se implică semnificativ în activităţile de reciclare. Ce sfaturi ne daţi în privinţa managementului deşeurilor?
În urmă cu două decenii, suedezii au realizat că gunoiul ar putea fi o sursă de energie eficientă care să înlocuiască combustibilii fosili. Astăzi, aproape toate sistemele de termoficare din Suedia utilizează gunoiul și resturile menajere organice. Rezultatele economice și cele privind mediul înconjurător sunt relevante. Nu mai avem grămezi de gunoi în afara orașelor, iar factura la încălzire este mai mică decât dacă am fi folosit combustibili fosili.
Excelenţa Sa, Anders Bengtcén, consideră Bucureştiul un loc ideal pentru pedalat.
Ambasada Suediei la Bucureşti s-a alăturat programului Biciclete cu cravată, iniţiat de Green Revolution. La lansarea acestui program aţi afirmat că ”Bucureştiul este un loc ideal pentru pedalat”. Cum aţi ajuns la această concluzie?
Condițiile naturale pentru a merge cu bicicleta în București sunt destul de favorabile. Orașul este pe o suprafață destul de plană cu puține dealuri abrupte. Centrul orașului este destul de aglomerat. Climatul este mai blând decât în Suedia, unde oamenii folosesc bicicletele și în condiții grele de iarnă.
Unul din cinci suedezi foloseşte zilnic bicicleta. Cum încurajează Guvernul Suediei ciclismul?
În toate orașele din Suedia, există o rețea extinsă de piste de biciclete. De-a lungul timpului, folosirea bicicletelor și a transportului public au fost încurajate în zonele aglomerate, în vreme ce folosirea autovehiculelor personale a fost descurajată.
Cum ar putea deveni Bucureştiul mai atractiv pentru ciclişti?
În puținii ani de când locuiesc în București, am văzut multe măsuri menite să încurajeze folosirea bicicletelor. Dacă aceste măsuri continuă să fie luate, Bucureștiul va deveni și mai atractiv pentru bicicliști.
Interviu preluat de pe green-report.ro