Category

Când a fost conceput acum un deceniu, Masdar City se anunța drept primul oraș sustenabil din lume, 100% ecologic, parte a planului Emiratelor Arabe Unite de a diversifica economia în detrimentul combustibililor fosili. De anul acesta, când ambițiosul proiect urma să fie finalizat, administratorii lui au renunțat însă la obiectivul inițial de a construi primul oraș cu amprentă zero de carbon, Masdar putând deveni primul oraș ecologic fantomă din lume.

Autoritățile au recunoscut că, în momentul de față, Masdar City este foarte departe de ținta de zero emisii cu efect de seră pe care și-au propus-o și, chiar dacă proiectul va fi dezvoltat în întregime, acest obiectiv nu va fi atins niciodată. În 2006 proiectul a fost prezentat drept un peisaj urban cu un mix de energii regenerabile, 50.000 de locuitori și 40.000 de navetiști, un oraș fără mașini, cu vehicule electrice care se conduc singure și care transportă oamenii între clădiri și utilat cu tehnologii inteligente care să combată temperaturile ridicate și să reducă costurile de răcire. Mubadala, o companie de stat din Abu Dhabi, a anunțat inițial un sprijin financiar de 22 de miliarde de dolari pentru acest experiment.

După 10 ani, însă, doar o mică parte din oraș a fost construită – 5% din cei șase kilometri pătrați prevăzuți inițial, finalizarea construcției fiind împinsă spre anul 2030. Sistemul de transport autonom care trebuia să se întindă pe 100 de stații s-a oprit după doar două stații, existând în schimb un centru de bike-sharing la 16 kilometri de Abu Dhabi, dar nu și piste de biciclete. Obiectivul orașului de a prezenta un stil de viață 100% ecologic a fost abandonat, oficialii spunând că vor atinge poate 50% din el și că Masdar nu reprezintă un eșec, ci o parte dintr-un proces evolutiv.

Citiți întregul articol pe totb.ro.

Risipa alimentară este o problemă existentă la nivel mondial. Ţările lumii încearcă să găsească diferite soluţii pentru stoparea acestui fenomen care a luat o amploare tot mai mare în ultimii ani. După ce Franţa a scos risipa alimentară în afara legii, Danemarca a deschis primul supermarket în care se vinde exclusiv surplusul de produse alimentare.

Odată cu deschiderea magazinului WeFood, Copenhaga devine primul oraş din Danemarca și din lume unde se vând doar produse destinate gunoiului, dar care sunt încă bune pentru consum, deşi termenul de valabilitate a trecut.

„WeFood nu numai că este destinat oamenilor cu venituri reduse, ci este şi o modalitate de a lupta împotriva risipei alimentare din această ţară. Proiectul a fost primit foarte bine de localnici, care îl percep ca o modalitate bună de rezolvare a acestei probleme”, a declarat Per Bjerre, reprezentantul ONG-ului „Folkekirkens Nodhjaelp”, cel care se află în spatele acestei iniţiative.

ONG-ul „Folkekirkens Nodhjaelp” a amintit că în fiecare an se aruncă o cantitate de mâncare de aproximativ 700.000 de tone, doar în Danemarca.

Magazinul oferă o varietate de produse. De la pâine, fructe şi legume, la carne şi produse congelate, care ar fi fost aruncate pentru că se apropia termenul de expirare sau pentru că ambalajul lor nu mai avea aspectul standard.

Administratorii WeFood speră să-i atragă ca şi clienţi pe cei cărora le pasă de mediul înconjurător, dar şi pe cei nevoiaşi, care au probleme financiare şi nu îşi permit să achite preţurile unor produse în termen.

Conform unui studiu realizat la cererea UE, locuitorii Uniunii Europene risipesc 22 de milioane de tone de hrană pe an, un procent de 80% din această cantitate putând să fie „salvată”.

Giethoorn sau Veneţia Nordului este o aşezare mică, ridicată în inima Olandei. Mai exact, în provincia Overijssel. Este înconjurată de o vastă rezervaţie naturală, al cărei nume, De Wieden, îl veţi întâlni deseori în broşurile turistice locale.

Pentru oricine visează la o viaţă simplă, Giethoorn este alegerea perfectă. Acest sat idilic din Olanda nu are drumuri, iar accesul se face pe apă, de-a lungul multor canale frumoase, cu bicicleta sau pe jos, peste poduri de lemn.

Giethoorn este un exemplu perfect de comuniune om-natură. Cei aproximativ 2620 de persoane care locuiesc în sat, nu folosesc automobile, toată lumea călătoreşte cu bicicleta, pe jos sau pe canale cu bărci. Totul este proiectat pentru a trăi o viaţă cât mai verde. Bărcile cu care se circulă pe canale sunt cu motoare eco de capacitate mică, care nu poluează fonic.

Oraşul a fost construit în anii 1200, când coloniştii au săpat şanţuri peste mlaştini pentru a obţine turbă. Ulterior, locuitorii acestui sat au ales ca totul să fie păstrat şi nu degradat prin tehnologie. Fără drumuri, oraşul nu este supraaglomerat, nu există ambuteiaje nu există industrie, nu există poluare. Este o oază perfectă de linişte.

Turismul joacă un rol important în economia locală, permiţând localnicilor să menţină un stil de viaţă liniştit, oferind în acelaşi timp o experienţă de neuitat turiştilor care doresc să scape de viaţa agitată a marilor oraşe.

Giethoorn se află în centrul Olandei, ceea ce îl face uşor accesibil dinspre oricare mare centru urban. Astfel, oricare ar fi aeroportul pe care veţi ateriza, distanţele sunt aproximativ aceleaşi: Amsterdam – 95 km (o oră şi 15 minute cu maşina), Rotterdam – 110 km (o oră şi 30 minute).

Giethoorn, The Netherlands

A început sezonul în care primești atât de multe flori încât nu mai ai vaze în care să le ții. Florile de primăvară te încântă atunci când sunt vii, însă te apucă tristețea când încep să se ofilească. Din fericire, suntem aici să îți dăm idei de ce poți face cu florile după ce se veștejesc.

1. Usucă buchetul cu totul

Trandafirii uscați dau un aer vintage oricărei case sau oricărui birou unde sunt așezați. Când buchetul primit de la iubitul tău începe să se ofilească, agață-l de codițe, cu petalele în jos. Dă-l cu puțin fixativ de păr și lasă-l așa două, trei zile. Mai dă-l cu un strat de fixativ de păr și mai lasă-l o zi la uscat.

2. Lasă buchetele agățate

Când o să agăți buchetul de trandafiri o să observi că nu arată deloc rău așa atârnat. Poți să usuci mai multe buchete pe care le-ai primit cu ocazia venirii primăverii și să le lași agățate, ca o perdea, sau că le împrăștii ici, colo, ca niște accesorii, la colțul ferestrei sau chiar de perdea.

3. Înrămează-le

Poți crea tablouri minunate din ghiocei, frezii, zambile și brândușe. Pune florile la presat între paginile unei cărți vechi și voluminoase, cum ar fi o carte de telefoane, pentru câteva zile. Creează tabloul după cum ai inspirație. Așază compoziția pe un carton dur sau pe lemn, pune deasupra o bucată de geam, iar pentru a împiedica formarea mucegaiului, izolează cu o dungă subțire de gel siliconic. Înrămează și așază tabloul într-un colț care are nevoie de culoare.

Citeste articolul complet pe Green Report.

Schimbările climatice ar putea ucide mai mult de 500.000 de oameni pe an, la nivel global, până în 2050, prin impactul pe care l-ar avea asupra alimentației, potrivit The Guardian care citează un studiu. Aproape trei sferturi dintre decese vor avea loc în China (248.000) și în India (136.000).

Alistair Woodward de la Universitatea Auckland și John Porter de la Universitatea din Copenhaga spun că această nouă cercetare face cele mai avansate proiecții de până acum, în legătură cu corelația dintre efecte climatice, hrană și sănătate. Pentru realizarea cercetării, s-au folosit modele computerizate pentru producția de hrană, dezvoltarea economică, comerț și schimbările climatice, iar rezultatele indică faptul că, în fiecare an, din ce în ce mai puțini oameni vor avea acces la hrană sănătoasă.

Schimbările climatice sunt considerate ca fiind cea mai mare amenințare la adresa sănătății în secolul 21, din cauza inundațiilor, a secete, dar și a bolilor infecțioase, cu potențial de a da înapoi cu 50 de ani progresul omenirii.

În cazul în care nu se iau măsuri de reducere a emisiilor de gaze efect de seră, schimbările climatice ar putea reduce cu aproximativ o treime creșterea așteptată a cantității de alimente disponibile, de acum până în anul 2050.

La nivel individual, acest lucru ar putea duce la o reducere medie de 3,2% a cantității de alimente disponibile, de 4% a consumului de fructe și legume și de 0,7% a celui de carne roșie față de consumurile din anul 2010, potrivit estimării cercetătorilor.

 „Aceste modificări pot fi responsabile pentru aproximativ 529.000 de decese suplimentare în 2050”, prognozează cercetătorii.

Țările cele mai afectate sunt cele cu venituri resurse și medii, în special din regiunea de vest a Pacificului (264.000 de decese estimate) și Asia de Sud-Est (164.000 de decese estimate).