Chiar dacă rezervele de petrol se epuizează, e posibil ca o soluţie pe termen lung pentru alimentarea omenirii cu energie să fie cărbunele, susţine directorul general executiv al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel.
Însă, ecologiştii afirmă contrariul şi cred că este o risipă nejustificată de resurse pe termen lung, şi fără viitor, care duce la distrugerea ecosistemelor şi ameninţă sănătatea oamenilor. Costurile impactului termocentralelor pe cărbune asupra sănătăţii , în România, sunt estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro pe an.
Relansarea mineritului pe cărbune contribuie la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru că lucrul acesta presupune şi utilizarea cărbunelui, la distrugerea ecosistemelor pe tot lanţul de exploatare de la extragere, utilizare şi până la depozitarea cenuşii şi, nu în ultimul rând, afectează sănătatea oamenilor, potrivit Laviniei Andrei, preşedintele organizaţiei de mediu, Terra Mileniul III.
[quote align=”center” color=”#999999″]Cel mai mare prejudiciu al producerii energiei pe bază de cărbune este cel al sănătăţii umane. Cercetarea arată că emisiile de la termocentralele pe cărbune din Europa cauzează peste 18. 000 de decese premature, aproximativ 8. 600 de cazuri noi de bronşita cronică şi peste 4 milioane de zile de lucru pierdute anual. Impactul asupra sănătăţii în Europa este estimat la aproximativ 43 miliarde de euro pe an. Împreună, termocentralele pe cărbune din Polonia, România şi Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din efectele negative asupra sănătăţii”,
spune Lavinia Andrei.[/quote]
”Lignitul, singurul purtător intern de energie primară”
Laurenţiu Ciurel susţine însă că ”dezvoltarea tehnologiilor curate, atât la extragere, cât şi la valorificarea zăcămintelor de cărbune, este soluţia pentru protecţia şi rezolvarea în bună parte a problemelor de mediu”.
[quote align=”center” color=”#999999″]Zăcămintele epuizate de gaze şi petrol vor trebui înlocuite cu importuri, însemnând cheltuieli suplimentare cu achiziţia de combustibil pentru consumatori. În condiţiile reducerii rezervelor de ţiţei şi gaze naturale, trebuie să crească rolul cărbunilor indigeni şi, în particular, al lignitului, în balanţă energetică naţională. Lignitul va fi singurul purtător intern de energie primară ce poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei, în următoarele cinci decade, putând să menţină şi chiar să dezvolte industria în România”, explică Laurenţiu Ciurel.[/quote]
Impactul cărbunelui asupra sănătăţii românilor
România ocupă locul al doilea în topul costurilor poluării generate de termocentralele pe cărbune, pe aceeaşi poziţie cu Germania. Impactul acestei poluări în România se ridică la 2.731 de decese premature, aproximativ 1.284 de cazuri noi de bronşita cronică şi peste 619.660 de zile de lucru pierdute anual. Costurile impactului termocentralelor pe cărbune asupra sănătăţii în România sunt estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro pe an.
[quote align=”center” color=”#999999″]Viitorul surselor convenționale în România va fi același ca la nivel global. Pe fondul crizei economice actuale și a actualelor conflicte geostrategice din regiune este de aşteptat că România să consume excesiv resursele convenţionale locale şi să investească destul de puţin în noi tennologii neconvenţionale, astfel încât termenul de epuizare al resurselor să se reducă considerabil. Chiar dacă vor fi descoperite noi resurse, presiunea asupra lor va fi din ce în ce mai mare şi evoluţia este previzibilă”, este de părere Lavinia Andrei.[/quote]
CE Oltenia, 307 milioane euro investiţi în mediu
Complexul Energetic Oltenia derulează investiţii pentru îndeplinirea condiţiilor de mediu impuse de legislaţia europeană pentru emisiile de poluanţi în aer, apă, sol (modernizarea electrofiltrelor, implementarea instalaţiilor de desulfurare şi a celor de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii) şi reconstrucţia ecologică prin redarea în circuitul silvic şi agricol a suprafeţelor de teren afectate de exploatările miniere. Valoarea investiţiilor de mediu, în ultimii trei ani, a fost de circa 307 milioane euro. Printre proiectele de mediu derulate de CE Oltenia se numără reducerea emisiilor de SO2, prin implementarea instalaţiilor de desulfurare a gazelor de ardere la toate grupurile energetice, reducerea concentraţiei de NOx, cât şi reducerea nivelului de zgomot , prin montarea atenuatoarelor de zgomot şi a panourilor fonoabsorbante.
[quote align=”center” color=”#999999″]Emisiile poluante cu efect asupra schimbărilor climatice (emisii de gaze cu efect de seră) sunt reduse prin modernizările efectuate la grupurile energetice. Prin efectuarea acestor modernizări creşte eficienţa energetică, respectiv scad consumul specific şi, implicit, emisiile de CO2”, subliniază Laurenţiu Ciurel.[/quote]
Cărbunele şi dezvoltarea durabilă a României
Pentru România, CE Oltenia este încă un fel de coloană vertebrală a SEN. Poate da 2.000-3.000 de MW putere la -40⁰C, la + 40⁰C, pe secetă prelungită, zi sau noapte. Are, de asemenea, licenţe pentru o cantitate de cărbune care ar permite încă 30 de ani de funcţionare, potrivit reprezentanţilor complexului energetic.
[quote align=”center” color=”#999999″]La scară mondială cărbunele a fost şi rămâne una dintre principalele resurse de energie. Gradul de asigurare a resurselor/rezervelor bazinului minier Oltenia mai mare de 40 de ani, eficienta energetică crescută prin programele realizate de reabilitare a grupurilor energetice şi impactul negativ asupra mediului înconjurător redus prin proiectele implementate sunt garanţia unei producţii de energie pe lignit sigură, curata şi eficientă – motorul dezvoltării unei economii durabile. Asigurând 95% din producţia de lignit din România, în condiţii de eficienţă şi responsabilitate socială faţă de generaţiile viitoare, CE Oltenia poate asigura 30% din consumul de energie electrică din SEN şi poate fi un producător de anvergură în zona regională europeană”, consideră Laurenţiu Ciurel.[/quote]
Articol preluat de pe Green Report.
