Hârtia reciclată lipseşte din calculele ANAF

Una dintre imaginile întipărite pe retina cetățenilor responsabili care stau cu conștiinciozitate la coadă la ANAF o reprezintă munții de hârtie în care sunt îngropate doamnele care lucrează de zor la adeverințe, fișe, declarații etc. Și dacă tot a fost așteptarea lungă, am început să ne gândim, ca niște ecologiști ce suntem, oare câți copaci au fost tăiați pentru zecile de tone de hârtie folosite de instituțiile statului.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) care consumă, anual, zeci de tone de hârtie nu achiziţionează hârtie reciclată şi nu a încheiat, până în acest moment, vreun contract sau convenţie privind colectarea selectivă a hârtiei, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Cele 22.130 de topuri de hârtie obişnuită, cumpărate, în 2014, de ANAF, echivalentul a aproximativ 60 de tone, presupun tăierea a peste 1.600 de copaci, dintre care ar putea fi salvaţi cel puţin trei sferturi, dacă instituţia ar cumpăra hârtie reciclată.
Cu toate că în strategia de servicii a ANAF elaborată pentru perioada 2013-2017 este stipulată evitarea consumului excesiv de hârtie, în 2014, prin procedura de licitaţie publică, nu a fost cumpărată hârtie reciclată, iar pentru colectarea selectivă a hârtiei instituţia nu a întocmit niciun contract, potrivit reprezentanţilor acestei instituţii. Cazul nu este singular în rândul instituţiilor de stat din România.
În 2013, potrivit unei simulări privind consumul și impactul de mediu al hârtiei de scris la Camera Deputaților, realizate de Ecopolis, Camera inferioară a Parlamentului a consumat o cantitate de 69,95 tone de hârtie de print, din care au fost predate spre reciclare 18.267 kilograme.

Mondi: În Bulgaria, consumul de hârtie reciclată, impus prin lege

Motivele pentru care instituţiile din România nu se dau în vânt după hârtia reciclată nu par a fi neapărat preţurile care pot fi cu 10%-50% mai mari, pentru un top de hârtie de 500 de coli, decât cele plătite pentru hârtia obişnuită.
[quote align=\”center\” color=\”#999999\”]Lipsa unei legislaţii ferme cu privire la achiziţia de hârtie reciclată, în România, cât şi faptul că tocmai instituţiile de stat nu cumpără acest tip de hârtie reprezintă, în opinia mea, motivul pentru care este, încă, achiziţionată hârtia clasică de birou. Preţurile nu cred că reprezintă un motiv. În Bulgaria, de exemplu, unde consumul de hârtie reciclată este impus de legislaţie, preponderent la instituţiile de stat, Mondi vinde, anual, 250-300 tone de hârtie reciclată, majoritar în format office A4. Iar în România, vindem 20 de tone. Marius Sandu, Sales Area Manager, Mondi România[/quote]

Potrivit lui Marius Sandu, în România, sunt vândute anual aproximativ 480 de tone de hârtie reciclată, cota cea mai mare de piaţă aparţinând companiei Steinbeis, Germania, cu 250-300 de tone anual.
[quote align=\”center\” color=\”#999999\”]Preţurile celor de la Steinbeis, hârtie distribuită inclusiv de Xerox România, sunt mai mici decât cele oferite de Mondi. Explicaţia constă în faptul că această companie are un proces de producţie complet integrat, colectează, are fabrici în care produce inclusiv celuloză şi comercializează, inclusiv, celuloza pe care o obţine în procesul de reciclare,
a adăugat Marius Sandu.[/quote]

Xerox: În România, consumul de hârtie reciclată de copiator este de 3%

Şi reprezentanţii Xerox România susţin că, în România, consumul de hârtie reciclată de copiator este semnificativ mai scăzut, situându-se la 2% faţă de 5%-10%, cât se înregistrează în ţările vest-europene. Ei rămân însă optimişti în privinţa creşterii consumului de hârtie reciclată.
[quote align=\”center\” color=\”#999999\”]Tot mai multe companii doresc să-şi reducă amprenta asupra mediului înconjurător, prin urmare suntem optimişti că şi cererile pentru hârtia reciclată vor creşte semnificativ în viitor. Ponderea hârtiei reciclate în totalul vânzarilor de hârtie de copiator este de 2%-3%, în linie cu consumul general al pieţei. Acest procent poate creşte pe viitor, daca tot mai multe companii vor înţelege că trebuie să protejeze mediul înconjurător şi că pot realiza acest lucru, fără a face rabat de la calitatea aplicaţiilor pe care le produc.
Ioana Bulat, Marketing Communication Manager, Xerox România[/quote]
Avantajele folosirii hârtiei reciclate se pot regăsi, în primul rând, în reducerea defrişărilor, dar şi în diminuarea cantităţii de apă şi energie folosite în procesul tehnologic. Tom Soder, un cercetător în tehnologia celulozei şi hârtiei de la Universitatea din Maine, citat în studiul realizat de Ecopolis, a estimat că pentru fiecare tonă de hartie virgină produsă se taie 24 de copaci. Dacă în loc de hârtie nouă şi tratată cu clor s-ar utiliza hârtie reciclată, s-ar salva, pe tonă, cel puțin 17 copaci. De asemenea, pentru reciclarea hartiei se utilizează cu 40% mai puţină energie şi cu 50% mai puţină apă decât pentru producerea hârtiei din materie virgină.

Legea Achiziţiilor Verzi, în linie dreaptă

Comisia Europeană a recomandat încă din 2008 ca nivelul achizițiilor publice ecologice în statele UE să fie de 50% în 2010 și ca fiecare stat membru să realizeze un Plan Național de Acțiune. Însă, ţinta Comisiei nu a fost atinsă. România se află pe ultimul loc în rândul statelor membre care au adoptat orice fel de criterii ecologice în achizițiile publice.
Conform unei statistici realizate de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația Terra Mileniul III, autoritățile publice din România cheltuiesc, în fiecare an, 100 de miliarde de lei pentru achiziții publice, iar dacă 20% din acest cuantum ar merge pe achiziții publice ecologice, piața de profil ar valora 20 de miliarde de lei.
Cât de curând însă, odată cu adoptarea Legii Achiziţiilor Publice Verzi, proiect iniţiat de Ecopolis şi Terra Mileniul III, România va adopta, la rândul său, un Plan Național de Acțiune privind achizițiile publice ecologice.
[quote align=\”center\” color=\”#999999\”]Achizițiile publice ecologice contribuie la țintele României de reducere a emisiilor de carbon, la stimularea unei piețe a producătorilor locali și reprezintă o alternativă echitabilă social.
Costel Popa, președintele Ecopolis[/quote]

Sursa: green-report